SIDERAL

SIDERAL aka SIDERAL MODAL QUARTET (1964 - 1971 / Bucureşti / Beat / Psychedelic Rock)

(1964)  Mugur Winkler (chitară solo, voce), Călin Ungureanu (chitară), Adrian Ivanitzki (chitară, voce), Idu Barbu (orgă), Adrian Paris (bas), Bebe (tobe)

(1965 - 67)  Mugur Winkler (chitară solo), Vlad Gabrielescu (chitară armonie, voce), Liviu Tudan (bas, vioară, voce) sau Corneliu Ionescu (bas, muzicuţă, voce), Mircea Drăgan (orgă), Ştefan Mihăescu (tobe), Cezar Tătaru (voce)

(1968)  Mugur Winkler (chitară solo, vioară), Călin Ungureanu (chitară, voce), Adrian Ivanitzki (bas, voce), Andy Valente  sau Andrei Ignat  (orgă), Ştefan Mihăescu (tobe)

(1969 - 71) SIDERAL MODAL QUARTET : Mugur Winkler (chitară solo, vioară), Şerban Ciurea (bas, voce), Andrei Ignat (orgă), Constantin Dobrin (tobe)

Puţine trupe beneficiază de misterul care înconjoară activitatea formaţiei Sideral. Formaţia nu a înregistrat nici-un disc Electrecord, iar piesele înregistrate la radio au dispărut după plecarea din ţară a grupării Sideral Modal Quartet. Au rămas totuşi câteva piese prin arhiva televiziunii, prezentate de Doru Ionescu în serialul “Timpul chitarelor electrice”, precum şi piesele din coloana sonoră a filmului "Ultima noapte a copilăriei", realizat de regizorul Savel Stiopu.

Pe la mijlocul anilor '60, Sideral se bucurau cam de aceeaşi popularitate cu Sincron, Entuziaştii, Cometele sau Olimpic 64. Aveau fani entuziaşti, susţineau concerte electrizante, şi susţineau aceeaşi activitate de pionierat dusă într-o societate ostilă, cu mijloace tehnice precare, dar cu multă risipă de energie şi talent.

Ideea înfiinţării formaţiei Sideral apare, în iarna anului 1964, când Mugur Winkler, Călin Ungureanu, Adrian Ivanitzki, Idu Barbu, Adrian Paris şi un toboşar, pe nume Bebe, rămas anonim, încep să repete şi apoi să cânte la seratele dansante  ale casei de cultură din strada Zalomit.

În aprilie 1965 se alătură formaţiei şi Mircea Drăgan (orgă), student la Conservator, luând locul lui Idu Barbu, plecat la Sfinx.

Primul contract profesionist este încheiat în iulie 1965, când vor activa, timp de o lună, pe o terasă de vară din Târgu Jiu. În toamna aceluiaşi an, Adrian Paris, care intrase la medicină şi se dedică studiului, precum şi toboşarul ..."anonim", sunt  înlocuiţi de Dumitru Tunsoiu (Liviu Tudan) şi, respectiv, Ştefan Mihăescu. Încep repetiţii serioase la clubul Medicinii (Vox), de lângă terasa Oteteleşeanu, punctate de apariţiile săptămânale la seratele dansante. Tot atunci, este cooptat încă un chitarist, Vlad Gabrielescu.

Impresionat de activitatea formaţiei Sideral, şi de talentul băieţilor, regizorul Savel Stiopu, care pregătea filmul "Ultima noapte a copilăriei", îi oferă lui Dumitru Tunsoiu rolul principal din film, Lucian Hora, care era un tânăr nonconformist, care, la absolvirea liceului, îşi cizela personalitatea, şi invită trupa Sideral pe platourile de filmare, introducând mai multe piese ale trupei în coloana sonoră a filmului. Pe afişul filmului, Dumitru Tunsoiu devine... Liviu Tudan, un nume de împrumut pe care Mitică l-a păstrat şi după încheierea filmărilor, pentru a înşela vigilenţa profesorilor din Conservator.

Pe perioada filmărilor, locul său din trupă este preluat de Cornel Ionescu, care cânta la chitară, muzicuţă, orgă şi ...chitară bas, alternativ cu Mircea Drăgan.

Deşi nu este apreciat prea mult de critica de film autohtonă, întrucât tinerii din film nu corespondeau "modelului comunist", “Ultima noapte a copilăriei”, a primit Marele Premiu al Festivalului Internaţional de la Pnom Penh (Cambodgia).

Odată cu venirea primăverii 1966, Sideral va începe un lung şir de concerte prin cluburile bucureştene şi la Teatrul de vară "23 August",  apărând şi într-un spectacol la Sala Palatului.

Repertoriul trupei cuprindea, pe lângă piese The Beatles, The Rolling Stones, The Monkees sau The Who şi piese proprii, unele compuse de Liviu Tudan : "Archeopteryx", "Lacul" sau “Somnoroase păsărele”, altele de Mugur Winkler,  “Motanul”, precum şi o serie de prelucrări folclorice  care dădeau un "sound" total original grupului Sideral. Varianta românească a piesei "Walking The Dog", ..."De-aseară latră", a devinit, la momentul respectiv, un cântec manifest al trupei.

Debutul radiofonic al formaţiei Sideral se produce în prima ediţie a emisiunii Metronom, realizată de Cornel Chiriac şi Geo Limbăşanu, iar prima apariţie TV se produce în iulie 1966 cu “Mândruliţa mea”.

Timp de câteva luni Mugur Winkler şi-a pregătit bacalaureatul, şi admiterea la facultate, fiind înlocuit cu Dan Lecca.

În vara anului 1966, Sideral cântă  la Mamaia, pe terasa restaurantului Mioriţa, lucru care se va repeta în verile anilor '67 şi '68.

Din toamna anului 1966, va începe colaborarea cu teatrul Constantin Tănase, grupul Sideral înlocuind, până în iunie 1967, formaţia Sincron, în spectacolul "Scandal la Boema". "Sediul" trupei se mută la casa de cultură Mihai Eminescu.  

După ce anii 1967 - 68, vor reprezenta şi perioada de apogeu a trupei, cu multe concerte şi turnee în ţară, apariţii în emisiuni TV şi difuzări radio, vara anului 1968 duce la dezmembrarea trupei. Pe rând, Mircea Drăgan pleacă la Mondial, urmat curând de Vlad Gabrielescu, care trece la Coral, şi de Liviu Tudan, care, datorită activităţii sale în trupă, fusese exmatriculat de la Conservator şi se transferă la Iaşi, acolo unde devine membru de bază al formaţiei Roşu şi Negru. Sunt înlocuiţi, pentru o scurtă perioadă de timp, de Andy Valente, şi, apoi, de Andrei Ignat, şi de doi dintre membrii fondatori, Călin Ungureanu şi Adrian Ivanitzki, dar cum ultimii doi tocmai terminaseră facultatea şi trebuiau să se prezinte la posturile obţinute în urma repartiţiei, Sideral, îşi încetează pentru o perioadă de timp activitatea.

Mugur Winkler revine, sub denumirea Sideral Modal Quartet, în toamna anului 1969, împreună cu Andrei Ignat, care rămăsese din ultima formulă Sideral, şi doi foşti componenţi ai formaţiei Entuziaştii: Şerban Ciurea şi Costin Dobrin.

În această formulă, au apărut la prima ediţie a festivalului Club A (17 – 22 decembrie 1969), unde au impresionat cu un repertoriu de rock psychedelic, şi au obţinut premiul pentru virtuozitate instrumentală, în timp ce, Mugur Winkler, a fost desemnat cel mai bun chitarist, din festival. 

În ianuarie 1970, Mugur Winkler, împreună cu Şerban Ciurea, Andrei Ignat şi Constantin Dobrin, vor onora un contract cu clubul "Crazy Horse" din Hamburg (RFG). Sunt invitaţi în emisiunea lui Cornel Chiriac, "Metronom", de la Europa Liberă, şi anunţă că au ales calea ...libertăţii. Trupa s-a desfiinţat pe 1 aprilie 1971, când, fiecare dintre cei patru componenţi, hotărăsc să urmeze o carieră profesională bazată pe studiile efectuate în ţară.

Aşa începe legenda... În lipsa înregistrărilor, care au fost şterse cu multă grijă din fonoteca radio, mulţi îşi amintesc despre "Archeopteryx", ca despre o adevărată piatră de hotar a rock-ului românesc, dar aproape nimeni nu o mai poate fredona. Aveţi ocazia să o ascultaţi urmărind emisiunea TV a lui Doru Ionescu, de la linkul postat mai jos şi, în plus, să aflaţi multe alte informaţii despre activitatea membrilor trupei după plecarea din ţară.

Piese de rezistenţă : Mândruliţa mea / Pasărea Archeopteryx / De-aseară latră / Lacul / Somnorose păsărele / Vei pleca din norul meu / Blues pentru primele trei rânduri / Și am iubit (cerul verde straveziu) / Mai stai o clipă / Cântec pentru tine / Ești a mea /

Discografie : Deşi, după participarea la festivalul Club A, a existat proiectul unui disc EP, acesta nu a mai apărut

Emisiune TVR : "Timpul chitarelor electrice" - de Doru Ionescu, episod dedicat formaţiei Sideral

https://www.tvrplus.ro/editie-remix-124104